Ti s-a intamplat pana acum sa iti simti gingiile sensibile sau sa observi sangerari gingivale frecvente? Daca raspunsul tau este da, e posibil sa te confrunti cu boala parodontala, sau parodontoza.
Parodontoza este infectia si inflamatia gingiilor, ligamentelor si oaselor care inconjoara dintele. Este important sa stii care sunt cauzele acesteia, dar si pasii necesari pentru a preveni afectiunile gingivale, astfel incat sa iti poti proteja sanatatea orala si generala.

Ce este parodontoza (boala parodontala)?

Parodontal inseamna “in jurul dintelui”, astfel ca boala parodontala sau parodontoza se refera la infectia si inflamatia gingiilor, ligamentelor sau osului care inconjoara dintele.
Gravitatea acestei afectiuni poate varia, iar stadiile timpurii includ gingivita, in care infectia este localizata doar la nivelul gingiilor, care sunt inflamate, rosii si pot chiar sangera. Gingivita este tratabila, iar efectele sale pot fi anulate daca este depistata la timp.

Ce cauzeaza parodontoza?

Cauza principala a parodontezei este igiena orala defectuoasa sau reproducerea necontrolata a bacteriilor din placa dentara, precum si toxinele produse de aceste bacterii. Toxinele cauzeaza infectarea si inflamarea gingiilor si distrug tesuturile si oasele care sustin dintii. Gingiile incep sa se distanteze de dinte, formand pungi iar tesutul gingival incepe sa se retraga. Cand pungile se infecteaza si se adancesc, se distruge mai mult tesut gingival si os. In final, aceasta distrugere va face gingia sa se retraga, iar dintii vor incepe sa se miste in alveola, fiind chiar necesara extractia lor.

Cum previi parodontoza?

Pentru ca efectele parodontozei si stadiile severe ale bolii parodontale nu pot fi complet tratate, preventia este extrem de importanta! Stabileste, asadar, o rutina de ingrijire in scopul preventiei, inainte ca boala sa se instaleze si chiar sa progreseze.
O igiena orala buna, care sa includa periajul dentar si interdentar, ata dentara si dusul bucal va indeparta placa de pe dinti si va preveni acumularea acesteia.
Preventia include de asemenea si vizite regulate la stomatolog pentru control, periaj profesional si detartraj, dar si schimbari ale stilului de viata, ce te vor ajuta sa tii parodontoza la distanta.

Periajul dentar

Pentru prevenirea aparitiei gingivitei si parodontozei, se recomanda periajul dentar de cel putin doua ori pe zi, dar daca e posibil, spala-te pe dinti dupa fiecare masa, pentru a reduce si mai mult riscurile.
Schimba periuta in mod regulat, la cel mult 3-4 luni, pentru a preveni inmultirea bacteriilor intre perii acesteia.

Este indicat sa optezi pentru o periuta moale in locul uneia dure, mai ales daca te incadrezi in categorii de risc pentru boala parodontala, pentru ca periutele dure pot inrautati simptomele initiale si pot cauza sangerari gingivale.
Periutele electrice sunt preferabile pentru indepartarea placii dure si a tartrului din jurul dintilor.

Ata dentara

Este esential ca folosirea atei dentare sa fie o parte a rutinei zilnice de ingrijire a dintilor pentru preventia optima a parodontozei.
Multe persoane se limiteaza la periajul dentar, desi e foarte greu ca periuta obisnuita sa ajunga in locuri delicate precum santurile interdentare.
Foloseste ata dentara o data pe zi, pentru a reusi sa cureti si zonele dificile, indepartand placa si bacteriile si contribuind asfel la protectia impotriva parodontozei.

Alte tehnici de curatare a dintilor

Exista si alte modalitati care te pot ajuta sa iti mentii dintii curati si de care e posibil sa ai nevoie in unele circumstante, in afara de periaj si de ata dentara.

•  Apa de gura, pentru reducerea placii interdentare.
•  Periutele interdentare pentru curatarea intre dinti.
•  Curatarea profesionala la medicul stomatolog.

Controlul stomatologic

Mergi in mod regulat la medicul stomatolog, astfel incat acesta sa iti poata monitoriza sanatatea dentara si pentru a-ti face recomandari daca este necesar.
Daca pentru majoritatea oamenilor o programare pe an este suficienta, pentru cei aflati in categorii de risc pentru parodontoza, va fi nevoie de vizite mai frecvente.
Este valabil in mod deosebit daca te confrunti cu dinti nealiniati sau inghesuiti, sau daca ai aparat dentar sau punti dentare. Acestea pot ingreuna mai mult curatarea dintilor cu periajul simplu si cu ata dentara, crescand astfel riscul de parodontoza.

Schimbarile de stil de viata

Fumatul si consumul de tutun sunt asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a parodontozei si cu simptome mai severe. Fumatorii au in general acumulari mai mari de tartru pe dinti, ce pot duce la infectie si parodontoza. De aceea, este recomandabil sa renunti la fumat pentru a contribui la preventia bolii parodontale.

Stresul este si el un factor major ce poate agrava boala parodontala si o poate face mai dificil de tratat. El slabeste sistemul imunitar, ingreunandu-i sarcina de a lupta cu bacteriile din placa. De aceea, eliminarea completa sau partiala a situatiilor stresante din viata de zi cu zi te poate ajuta sa previi parodontoza.
Femeile cu schimbari hormonale semnificative, precum cele din perioada sarcinii sau menopauzei, au un risc mai mare de parodontoza. De aceea, se recomanda ca aceste femei sa acorde o atentie mai mare sanatatii dintilor.

Factorii de risc pentru boala parodontala

•  Factorii genetici;
•  Dintii crapati sau inghesuiti, aparatele dentare si puntile dentare;
•  Scrasnirea sau inclestarea dintilor;
•  Consumul de tutun;
•  Medicatia;
•  Bolile;
•  Nutritia defectuoasa;
•  Stresul;
•  Hormonii.

Simptomele bolii parodontale

Simptomele pot varia de la complet inexistente la inceput, pana la durere extrema. Alte semne care te pot avertiza cu privire la boala parodontala:

•  Gingii rosii, umflate, sensibile sau cu sangerari.
•  Gingi retrase fata de dinti.
•  Sensibilitate dentara anormala, mai ales in jurul gingiei.
•  Dinti slabiti sau masticatie dureroasa.
•  Respiratie sau gust neplacute.

Daca recunosti aceste simptome, fa-ti o programare la medicul stomatolog pentru o evaluare. Acesta iti va examina gingiile pentru a depista o eventuala infectie. De asemenea, va fi nevoie de radiografii pentru a identifica modificari la nivelul dintilor sau osului.