Multe persoane se confrunta cu bolile gingivale, fie ca vorbim despre o inflamatie a gingiilor sau despre boala parodontala.
Gingiile inflamate (gingivita) nu cauzeaza in general probleme majore la inceput. Dar daca inflamatia se raspandeste in alte parti ale parodontiului (tesutul moale si osul responsabil pentru mentinerea dintilor ferm ancorati) si poate provoca leziuni.
Termenul medical pentru inflamatia parodontiului este parodontita. In timp, parodontita poate provoca slabirea dintilor.
Afla totul despre bolile gingivale – gingivita si parodontita – de la cauze si factori de risc pana la tratament si preventie, pentru a putea preveni sau trata aceasta problema de la primele semne.

Semnele si simptome bolilor gingivale

Principalele semne ale gingivitei – primul stadiu al bolii parodontale – sunt gingiile rosii, umflate si sangerande. Gingiile sangereaza atunci cand iti periezi dintii, cand folosesti ata dentara sau cand consumi alimente tari si, uneori, chiar fara un motiv evident.
Gingivita, in general, nu provoaca nicio durere sau alte simptome, asa ca ramane nedetectata un timp.
Parodontita provoaca simptome cand ajunge intr-un stadiu avansat. Pe langa gingiile rosii si sangerande, poti simti sensibilizarea dintilor si retragerea gingiilor („dinti lungi”) sau indepartarea lor de dinti, ce ii fac sa para mai lungi decat inainte. De asemenea, gingiile pot fi dureroase si respiratia urat mirositoare.
Daca gingiile sunt inflamate, acestea pot incepe sa se desprinda de baza dintelui, ducand la formarea de goluri intre dinti si gingii, cunoscute sub numele de pungi gingivale (pungi parodontale). Intr-un stadiu mai avansat, parodontita poate determina schimbarea pozitiei dintilor, miscarea acestora sau situatii in care te ranesc atunci cand mesteci.
Alte semne care mai pot aparea in boala gingivala sunt:
– Puroi intre gingii si dinti
– Leziuni ale cavitatii bucale
– O schimbare a modului in care dintii se suprapun cand musti
– O modificare a potrivirii protezelor partiale

Cauzele bolilor gingivale

Cea mai frecventa cauza a gingiilor inflamate este placa – o pelicula subtire, alcatuita in principal din bacterii. Placa se gaseste in principal in punctul de intalnire intre dinte si gingie si poate da senzatia de dinti incarcati atunci cand iti treci limba peste ei.
Bacteriile din placa „se hranesc” cu zaharurile din alimente, iar produsele lor reziduale pot provoca inflamarea si umflarea gingiilor.
Placa poate fi eliminata prin curatarea corecta a dintilor. Cu alte cuvinte, o buna igiena orala poate reduce riscul de gingivita si parodontita.

Factori de risc pentru bolile gingivale

Exista o serie intreaga de factori de risc ce pot contribui la dezvoltarea si/sau evolutia bolii parodontale.

Varsta. Studiile indica faptul ca persoanele in varsta au cele mai mari rate de boala parodontala.
Fumatul. Consumatorii de tutun prezinta un risc crescut de aparitie a bolii parodontale. Potrivit studiilor, consumul de tutun poate fi unul dintre cei mai importanti factori de risc in dezvoltarea si progresia bolii parodontale.
Factorii genetici. Potrivit cercetarilor, unele persoane pot fi sensibile genetic la bolile gingivale si pot avea un risc mai mare de boala parodontala, in ciuda obiceiurilor atente de ingrijire orala.
Stresul. Cercetarile demonstreaza ca stresul poate ingreuna lupta organismului impotriva infectiilor, inclusiv a bolii parodontale.
Medicatia. Unele medicamente, cum ar fi contraceptivele orale, antidepresivele si anumite medicamente pentru inima, iti pot afecta sanatatea orala. Stai de vorba cu specialistul parodontolog despre medicamentele pe care le iei si despre modificarile in starea ta generala de sanatate.
Scrasnitul si inclestarea dintilor. Scrasnitul si inclestarea dintilor pot pune o forta excesiva asupra tesuturilor de sustinere ale dintilor si pot accelera rata cu care aceste tesuturi parodontale sunt distruse.
Alte boli sistemice. Mai multe studii au demonstrat o legatura intre boala parodontala si alte afectiuni, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul si artrita reumatoida.
Nutritita precara si obezitatea. O dieta saraca in nutrienti importanti poate compromite sistemul imunitar al organismului si poate ingreuna lupta organismului cu infectiile. Deoarece boala parodontala incepe ca o infectie, o alimentatie deficitara poate agrava starea gingiilor. In plus, cercetarile au aratat ca obezitatea poate creste riscul de boli parodontale.

Complicatii

Gingivita dispare uneori de la sine, insa e posibil si sa avanseze si sa evolueze in parodontita.
Daca gingivita nu dispare, buzunarele dintre dinti si gingii se pot adanci pana la cativa milimetri si uneori chiar mai mult de 1 centimetru.
Bacteriile incep sa se inmulteasca in aceste buzunare gingivale, astfel ca nu mai e posibil sa ajungi la ele cu ajutorul peritutei de dinti. Un strat de placa bacteriana se acumuleaza pe radacina si partea inferioara a dintelui, unde se poate intari. Cunoscuta sub numele de tartru (sau tartru), aceasta substanta tare poate fi indepartata doar de catre medicul stomatolog. Cu cat buzunarul gingiei este mai adanc, cu atat placa bacteriana se poate raspandi mai departe spre partea inferioara a radacinii dintelui.
Bacteriile si tartrul din buzunarele gingivale pot provoca inflamatii suplimentare. In parodontita, inflamatia ataca tesutul moale si osul care sustine dintii si ii mentine pe loc. Daca se agraveaza, poate ataca si distruge osul maxilar din jurul dintilor. Acest lucru poate expune o parte din radacinile dintilor. In timp, dintii se pot slabi, facand mestecatul mai greu sau dureros. Daca se intampla acest lucru, ar putea fi necesara extractia dintilor.
Parodontita progreseaza in episoade: exista faze scurte in care tesutul este distrus si faze mai lungi in care boala nu se agraveaza sau in care tesutul chiar isi revine putin. Dar parodontita nu dispare de la sine.

Diagnosticul bolilor gingivale

Controalele stomatologice sunt principala modalitate de a detecta boala gingivala. Exista, de asemenea, si screeninguri pentru parodontita, care se fac o data la doi ani. Cavitatea bucala este verificata dinte cu dinte pentru a depista posibile pungi gingivale, cu ajutorul sondei parodontale. Stomatologul va cauta si semne de sangerare, tartru, retragerea gingiilor si dinti slabiti.
Daca medicul stomatolog considera ca ai putea avea parodontita, vor fi necesare alte examinari – de exemplu, radiografii pentru a afla daca a fost deteriorat tesutul osos.

Preventia bolilor gingivale

Daca placa bacteriana nu este indepartata, gingiile se pot inflama in doar cateva zile. Iar apoi, placa se poate intari si se poate transforma in tartru.
Desi placa se formeaza foarte repede, ea poate fi indepartata cu usurinta prin curatarea dintilor in mod regulat si temeinic – cu periuta de dinti, periuta interdentara sau ata dentara.
Daca se formeaza tartru, acesta poate fi indepartat numai de catre medicul stomatolog, in timpul controalelor stomatologice regulate.

Tratamentul bolilor gingivale

Igiena orala buna este foarte importanta. Daca nu iti cureti dintii in mod corect, tratamentul pentru parodontita nu va fi eficient.
Inainte de inceperea tratamentului pentru parodontita, stomatologii recomanda adesea o curatare profesionala a dintilor.
Daca parodontita s-a dezvoltat deja, placa bacteriana si tartrul dur sunt indepartate, la fel ca si depunerile gasite sub linia gingivala, un procedeu cunoscut sub denumirea de detartraj si planare radiculara, sau „curatare in profunzime”.
Daca acest tratament nu este suficient, stomatologii recomanda uneori o interventie chirurgicala pentru curatarea suprafetei radacinii dintelui.
Cu cat parodontita este detectata mai devreme, cu atat va fi mai usor sa o tii sub control. Tratamentul parodontitei urmareste sa impiedice evolutia bolii, prevenind mai multe leziuni si pierderea dintilor.

Boala gingivala la femei

Boala gingivala poate afecta sanatatea parodontala a femeilor in diverse moduri pe parcursul vietii.
La pubertate, un nivel crescut de hormoni precum progesteronul si estrogenul, cauzeaza o circulatie sanguina mai pronuntata la nivelul gingiilor, ce poate creste sensibilitatea gingiilor si poate genera o reactie mai acuta la iritatii. In aceasta perioada gingiile se pot umfla, se pot inrosi si pot fi mai sensibile.
La menstruatie, unele femei pot experimenta gingivita menstruala. Aceasta se manifesta prin sangerari gingivale, gingii rosii si umflate si leziuni bucale.
In sarcina, schimbarile hormonale si cresterea fluxului sanguin le poate face pe femei mai susceptibile la gingivita.
La menopauza si post-menopauza, pot aparea shimbari precum uscaciune orala, durere si senzatie de arsura la nivelul tesutului gingival si gust modificat.

Boala gingivala la barbati

Cercetarile au aratat ca boala parodontala este mai frecventa la barbati (56.4%) decat la femei (38.4%). Ea este, de asemenea, in stramsa legatura cu alte afectiuni.

Sanatatea prostatei. Antigenul specific prostatic (PSA) este o enzima secretata la nivelul prostatei, in mod normal in cantitati foarte mici. Insa cand prostata este inflamata, infectata sau afectata de cancer, nivelul de PSA creste. Studiile au aratat ca barbatii cu boala parodontala si inflamatie a prostatei au niveluri mai mari de PSA, ceea ce sugereaza o legatura intre sanatatea prostatei si sanatatea parodontala.
Boli cardiace. Cercetarile arata ca boala parodontala si boala cardiovasculara sunt asociate, iar boala parodontala poate creste riscul de boli cardiace. Cercetatorii cred ca inflamatia este conexiunea dintre boala gingivala si bolile cardiace.
Impotenta. Studiile arata ca barbatii cu boala parodontala, mai ales cei mai tineri de 30 de ani si mai varstnici de 70 de ani, au un risc crescut de impotenta, considerand ca legatura dintre cele doua este inflamatia.
Cancer. Cercetarile au aratat ca barbatii cu istoric de boala gingivala au un risc cu 14% mai mare de a dezvolta cancer decat barbatii cu gingii sanatoase. In mod specific, barbatii cu boala parodontala pot fi cu 49% mai predispusi la cancer de rinichi, cu 54% mai predispusi la cancer de pancreas si cu 30% mai predispusi la cancere de sange.

Sursa foto: Freepik.com