Dintii de un alb perlat sunt vedeta show-ului si adesea uitam de gingii si de ingrijirea lor adecvata. Daca nu avem grija de gingii, insa, facem o greseala si fata de dinti.
Gingiile neglijate pot duce la aparitia gingivitei, care poate ramane nedepistata pana cand nu apar probleme majore ce afecteaza gingia, tesuturile, dintii si chiar si osul care mentine dintii pe pozitie.

Ce este gingivita?

Gingivita este prima etapa a bolii parodontale, o afectiune inflamatorie grava, si apare atunci cand in gura se acumuleaza bacterii si placa bacteriana, ducand ulterior la infectie. Gingivita este inflamatia marginilor gingiei, in jurul dintilor. Boala este cauzata de o acumulare de placa pe dinti si pe linia gingiei.

Desi gingivita nu provoaca intotdeauna simptome, bacteriile din placa pot irita gingiile, facandu-le sa se inroseasca, sa se umfle si sa fie sensibile si predispuse la sangerari. Controalele regulate la medicul stomatolog si o buna igiena orala acasa pot ameliora gingivita si pot preveni afectiunile mai grave ale gingiilor.

Cum apare gingivita?

Prezenta bacteriilor in gura este normala. Majoritatea bacteriilor sunt naturale si sigure. Insa exista si cateva tipuri de bacterii ce pot crea placa, o pelicula lipicioasa, aproape invizibila pe dinti. Daca nu iti cureti dintii in mod regulat si temeinic, bacteriile si placa bacteriana pot provoca gingivita, o infectie pe linia gingivala.
Placa se intareste in cele din urma si devine tartru, care este mai dificil de indepartat. Tartrul poate capta si mai multe bacterii, agravand gingivita.
Gingivita este o afectiune foarte frecventa. Aproape jumatate dintre adultii cu varsta de peste 30 de ani au o afectiune gingivala.

Simptome si cauze

In stadiile incipiente ale gingivitei, semnele sunt subtile si adesea chiar invizibile, insa pe masura ce boala se agraveaza si se transforma in boala parodontala, sau ceea ce se numeste „parodontita”, semnele devin mai evidente.

Cele mai comune simptome ale gingivitei sunt:

•  respiratia urat mirositoare care nu dispare nici dupa periaj;
•  sangerari gingivale, mai ales la periaj;
•  gingii rosii si umflate;
•  sensibilitate la alimente reci si calde;
•  sensibilitate sau durere la mestecat.

Factori de risc pentru aparitia gingivitei

Exista anumite categorii de persoane mai predispuse la aparitia gingivitei.

•  Barbati. Cercetatorii nu sunt siguri de ce, astfel ca poate fi o problema hormonala sau poate fi vorba despre o susceptibilitate mai mare a barbatilor de a face boli asociate. De asemenea, barbatii au tendinta de a merge mai rar decat femeile la stomatolog.
• Persoane cu o situatie locativa precara, cu un nivel scazut de trai si cu o educatie inferioara. Aceste categorii prezinta mai multi factori de risc pentru o serie de boli, printre care si gingivita.
•  Fumatori. Fumatul si mestecatul tutunului slabesc capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor
• Femei insarcinate sau care se confrunta cu schimbari homonale ce afecteaza si sanatatea orala, precum si cele care iau contraceptive orale.
•  Copii la pubertate. In cazul acestora exista adesea un raspuns inflamator exagerat la nivelul gingiilor la acumularile mici de placa, asa ca este extrem de important ca dintii sa fie curatati intotdeauna cu atentie, astfel incat sa nu apara gingivita.
•  Persoane cu o igiena orala precara. Igiena orala corecta presupune periaj de doua ori pe zi, folosirea atei dentare, dar si controale regulate la stomatolog si detartraj (o data la sase luni).
•  Persoane cu dinti strambi sau inghesuiti. Dintii strambi sau inghesuiti sunt greu de curatat in mod corect, ducand la situatii in care placa se acumuleaza pe dinti si in jurul gingiilor cu o mai mare usurinta. Evitarea gingivitei este unul dintre motivele pentru care oamenii sunt supusi unui tratament ortodontic. Aparatul dentar indreapta dintii astfel incat sa fie mai usor de curatat si sa atraga mai putina placa bacteriana.
•  Pacienti cu diabet si persoane cu o dieta defectuoasa.
•  Pacienti cronici. Persoanele care sufera de anumite boli cronice precum cancer sau HIV sunt mai predispuse la probleme gingivale, la fel ca si cei cu un sistem imunitar slabit.
•  Persoane cu istoric de afectiuni gingivale in familie.
•  Administrarea anumitor medicamente ce pot reduce cantitatea de saliva (saliva contribuie la mentinerea curateniei gurii, astfel ca aceasta schimbare poate duce la aparitia gingivitei). Astfel de medicamente pot fi cele pentru tratarea epilepsiei, unele terapii impotriva cancerului, blocantele canalului de calciu administrate pentru reglarea tensiunii arteriale, dar si unele contraceptive orale.

Preventia

Gingivita poate fi prevenita cu ajutorul unei igiene orale bune.

•  Periaza dintii bine de doua ori pe zi – o data la trezire si o data inainte de a merge la culcare – cate 2 minute.
•  Foloseste zilnic ata dentara pentru a indeparta bacteriile dintre dinti.
•  Nu fuma si nu folosi alte produse din tutun.
•  Limiteaza alimentele si bauturile cu mult zahar, inclusiv alcoolul.
•  Mergi la stomatolog de doua ori pe an pentru controale, iar daca ai simptome nu intarzia si programeaza-te.
•  Tine diabetul sub control (daca ai diabet).
•  Daca ai in familie persoane cu boli ale gingiilor, e posibil sa te confrunti cu un risc mai mare de gingivita. Tocmai de aceea, poti avea nevoie de mai multe controale si curatari pentru a preveni bolile gingivale.

Diagnosticarea gingivitei

Daca ai simptome ale gingivitei din cele enumerate anterior, mergi la stomatolog pentru un control. Stomatologul va cauta eventuale sangerari, semne de infectie precum inrosirea si umflarea, dinti slabiti, gingii desprinse de dinti.
Daca medicul stomatolog suspecteaza o boala gingivala, radiografiile pot arata daca aceasta a afectat si oasele de dedesubt. De asemenea, el te poate indruma catre un specialist parodontolog.

Tratamentul gingivitei

Tratamentul gingivitei are ca scop controlarea infectiei si refacerea dintilor si gingiilor sanatoase.
Dupa ce placa s-a intarit, e imposibil s-o mai indepartezi acasa, prin periaj, astfel ca vei avea nevoie de medicul stomatolog pentru unele interventii si tratamente.
Detartraj si planare radiculara. Detartrajul elimina tartrul si bacteriile de pe dinti si de sub gingii. Planarea radiculara netezeste suprafetele radacinilor dintilor, impiedicand astfel lipirea bacteriilor. Daca gingiile sunt infectate, medicul poate prescrie si un antibiotic sau o apa de gura antimicrobiana.
Restaurare dentara. Medicul stomatolog poate repara sau indeparta coroanele, obturatiile sau puntile care ies in afara sau nu se potrivesc corect. Suprafetele mai netede sunt mai usor de pastrat curate.
Investigatii si tratamente paradontologice. Daca medicul stomatolog constata ca gingivita este in stare avansata si ca a evoluat intr-o boala parodontala, te poate trimite catre specialistul parodontolog, pentru tratament suplimentar. Specialistul in parodontologie poate efectua unele interventii chirurgicale orale minore pentru a repara leziunile gingiilor cu grefe de tesut moale si poate face implanturi dentare in cazul in care exista pierderi de dinti.

Gingivita si tratamentul ortodontic

Cand dintii sunt deplasati cu ajutorul aparatelor ortodontice, este intins atasamentul gingival si se dizolva osul din jurul dintilor. Ulterior, gingia si osul trebuie sa se vindece si sa se stabilizeze dupa ce miscarea dintilor a incetat. In astfel de situatii, e posibil ca atasamentul gingival sa se piarda si osul sa nu creasca la loc daca dintii sunt deplasati in prezenta gingivitei sau parodontozei. Sanatatea gingiilor si a dintilor poate fi astfel mai precara decat la inceputul tratamentului.
Se recomanda amanarea montarii aparatelor dentare in cazul pacientilor ortodontici cu gingivita. Orice miscare a dintilor in gingiile infectate poate cauza daune ireparabile.

De asemenea, daca un pacient cu aparat dentar face gingivita, tratamentul trebuie oprit pana la tratarea infectiei.
Este important sa ai obiceiuri bune legate de sanatatea orala inainte, in timpul si dupa orice tratament ortodontic, pentru a-ti proteja zambetul. Daca observi schimbari la nivelul gingiilor sau semne ale gingivitei, stai de vorba cu medicul stomatolog sau cu ortodontul tau.

Complicatiile gingivitei

O gingivita netrata poate duce la agravarea simptomelor, pe masura ce gingiile continua sa se deterioreze. Vor aparea astfel sangerare, retractie si chiar formarea de abcese. Infectia gingiei poate ajunge in sange si poate cauza probleme grave de sanatate.

Boala parodontala

Gingivita este prima etapa a bolii parodontale. Din pacate, boala parodontala nu este destul de bine cunoscuta si majoritatea oamenilor nu stiu ca o au pana cand nu au suferit leziuni permanente ale dintilor, gingiilor si oaselor.

Gingivita ulcerativa necrozanta

O boala comuna in randul soldatilor in Primul Razboi Mondial, gingivita ulcerativa necrozanta era pe atunci cauzata cel mai probabil de malnutritie, igiena orala precara si stres. Printre simptomele sale se numara ulceratiile dureroase, respiratia urat mirositoare si sangerarile gingivale. Igiena orala elementara si accesul la ingrijire stomatologica regulata inseamna ca boala nu este des intalnita in tarile dezvoltate.

Boli cronice

Boala gingivala este considerata un ucigas tacut, pentru ca poate duce la aparitia substantelor inflamatorii in sange, care agraveaza bolile cronice existente. Ea a fost asociata cu boli de inima, cancere, accident vascular cerebral, nastere prematura sau copii nascuti morti. Persoanele cu boli gingivale au un risc de doua pana la trei ori mai mare de a face boli de inima si accident vascular cerebral.